Economia a devenit o „trăsătură de familie” – el, apoi unul dintre fii, apoi nepoții i-au urmat calea în acest domeniu. În ultima săptămână a lunii septembrie se sărbătorește „Ziua profesională a economistului”, iar noi am decis să aflăm mai multe despre viața unui om care a trăit printre cifre și analize economice.

Vasile Milicenco s-a născut în satul Colonița, la 7 martie 1933. A fost al 11-lea copil în familie, fiind mezinul casei. Tatăl său, Mihail Milicenco a fost primul primar al satului Colonița, în anii 1930-1933. Până atunci Colonița nu avuse primărie proprie și nici primar, fiind pe atunci o localitate destul de mică, problemele satului fiind rezolvate la primăria din Budești. Pentru că a fost primar pe „vremea românilor”, atunci când au venit la putere sovietici, tatăl său a fost deportat și împușcat în Siberia. Vasile Milicenco își iubește neamul și satul și acum lucrează la un arbore genealogic, nu doar al propriei familii, ci al întregului sat. A făcut chiar și o hartă a satului vechi, de pe vremea când erau doar câteva hudițe și ține minte cum erau amplasate casele și cărei familii îi aparținea. „Când eram mic mă duceam cu colinda și știam fiecare casă și fiecare familie. Am făcut arborele genealogic al familiilor vechi, începând cu anii ’40 și adăugând câteva generații, dar acum nu-i mai știu pe toți” spune Vasile Milicenco, arătându-ne schițele pe care le are.

no images were found

O viață întreagă dedicată economiei

Spune că a avut noroc și, fiind cel mai mic din familie, a fost trimis la studii în Chișinău, la Liceul „Regina Maria” (transformat apoi în Liceul Nr.1, iar în prezent L.T. „Gheorghe Asachi”). A finalizat liceul cu „eminență” și a dorit să-și continue studiile. „Dintotdeauna mi-am dorit să merg la universitate, dar atunci nu aveam posibilități materiale pentru a face studiile superioare… Inițial am vrut să studiez la Aviație și chiar am mers în Tatarstan ca să-mi fac studii în acest domeniu. Dar mi s-a spus apoi că cei veniți din alte țări puteau obține doar o funcție de tehnician, iar eu voiam să fiu pilot… ”. După câteva luni s-a reîntors în țară. Nu avea nici 20 de ani pe atunci și a fost luat la armată. „Aveam 10 clase, pe atunci considerate „studii înalte”, de aceea mi s-a permis să vin din armată cu 1 an înainte , cu titlul de ofițer”.

A lucrat un timp în sat și pe când avea vreo 25 de ani, a fost sfătuit să-și continue studiile, fiind un băiat descurcăreț și deștept. În acea perioadă se deschise Facultatea de Economie la Universitatea de Stat din Moldova, facultate pe care a urmat-o și a finalizat-o cu succes, fiind în generația primilor economiști ai USM. „Eram în cursul III de studii, aveam 28 de ani și am decis că trebuie să mă însor. Mi-am ales jumătatea de la Facultatea de Matematică. Am cunoscut-o la dansuri, a doua seară am cerut-o în căsătorie, iar peste două săptămâni am și făcut nunta”.

Primul său serviciu în calitate de economist a fost în satul Peresecina, r. Orhei, ca economist-șef, apoi ca președinte de colhoz. „Îmi plăcea acolo, aveam și un salariu bun, astfel încât atunci când am primit primul salariu, mă întrebam ce voi face cu atâția bani…” spune dl. Vasile. Fiindcă avea deja o bună experiență, peste câțiva ani, i s-a propus să lucreze la Chișinău în „ГОС План”, una din instituțiile principale din stat, pe atunci, care se afla în clădirea actuală a Guvernului și căreia i se mai spunea „Casa Albă”. A lucrat acolo ani buni, după care a fost ales ca șef pe buget și finanțe în toată republica în cadrul „Controlului de Stat” (Народный контроль). A activat în această funcție mai bine de 15 ani, până când a fost distrus acest organ, atunci când s-a destrămat și URSS. A fost transferat mai apoi la Ministerul Finanțelor, unde a lucrat în Inspectoratul Fiscal timp de 11 ani. „Niciodată n-am scris o cerere de angajare, pentru că eram în permanență transferat de la un post la altul” spune Vasile Milicenco. În perioada în care lucra la Fisc s-a reîntors la casa părintească, în Colonița, unde trăiește și până în prezent.

„Copii și nepoții mi-au pășit pe urme…”

Fiul cel mai are, Iurie, a mers pe aceleași urme ca și tatăl. A urmat liceul „Gheorghe Asachi”, apoi Universitatea de Stat din Moldova, a făcut aspirantura în Moscova, iar acum lucrează în Parlament, ca economist-consultant. De la el are doi nepoți, unul dintre ei studiază în Suedia în domeniul judiciar și al drepturilor omului, iar celălalt e încă la liceu (același pe care l-a urmat tatăl său și bunelul) și visează să devină și el un bun economist și chiar bancher.

Mircea, celălalt fiu al lui Vasile Milicenco a urmat calea medicinii. „Maică-sa de prin clasa a 6-a i-a spus că și-ar dori să-l vadă medic și tot zicându-i „doctorul mamei”, el chiar a ales acest domeniu”. Mircea a ajuns un chirurg foarte bun, lucrând mulți ani la Spitalul de urgență, dar pentru că salariul era mizer, a decis să plece în Germania. Inițial nu lucra pe specialitate, după care a fost angajat ca doctor de urgență într-o firmă nemțească. Nu după mult timp au fost anunțați că fiul lor a decedat într-un accident. Familia nu a crezut chiar de la început în faptul că ar fi fost un simplu accident, existând persoane care considerau că el „le-ar fi luat locul” și care ar fi putut face acest lucru intenționat, dar nimic nu a putut fi dovedit…

Soția dlui Vasile, Eudochia, nu a rezistat acestui necaz și în scurt timp, s-a îmbolnăvit de cancer și s-a stins din viață. „Am trăit fericit mai bine de 45 de ani împreună. După ce soția a decedat, am ieșit la pensie și nu am mai lucrat în economie”.

De la fiul Mircea are o nepoțică, care pe atunci avea doar 5 ani, iar de câteva luni a devenit și ea mămică și i-a dăruit bunelului o strănepoată. A făcut și ea studii în economie, apoi în relații internaționale peste hotare, iar acum este stabilită în Canada.

În prezent, dl. Vasile Milicenco are 78 de ani, dar este energic și plin de idei, iar din când în când, este chemat să ofere consultații la unele bănci și la Inspectoratul Fiscal, căci cum zice el „toată viața am lucrat cu legile, știu să le citesc, să le înțeleg și să le pun în practică”, iar de economie nu se poate desparte atât de ușor, după o viață întreagă dedicată ei.

La Mulți Ani tuturor economiștilor din Colonița!

„Ziua Economistului” este o tradiție a comunității economice din Republica Moldova, cu această ocazie felicităm toți economiștii practicieni, savanții, toți cei care acordă asistență în procesul decizional al economiștilor și pe toți cei care asigură formarea noilor generații de economiști! Felicitări pentru activitatea depusă, urări de sănătate, împliniri în plan profesional și personal! Vă dorim să luați întotdeauna decizii bune, capabile să imprime un curs sănătos economiei naționale și să asigure bunăstarea societății!