De aproape trei ani, activitatea administrației publice din satul Colonița este pusă pe brânci. Două tabere luptă între ele pentru putere, iar insultele, denunțurile reciproce, ponegririle și chiar agresiunile fizice au ajuns la ordinea zilei. Pe de o parte este primărița suspendată, Angela Zaporojan și echipa sa, iar pe de altă parte, așa numitul „clan Ghimpu”, fracțiunea consilierilor Partidului Liberal, condusă de Dumitru Ghimp, un nepot de-al lui Mihai Ghimpu. Conflictul se pare că a atins apogeul, ajungând să se dușmănească între ei chiar și frații.
Satul Colonița face parte din cadrul municipiului Chișinău și se află la o distanță de 7 km de capitală. În 2011, Angela Zaporojan, care candidase la funcția de primar din partea PLDM, a învins-o în turul II cu 39 de voturi pe liberala Maria Iarmenco. Atunci consiliul a fost format din opt membri ai PL, doi din partea PLDM, doi din partea Partidului European și un comunist.
La alegerile din 2015, Angela Zaporojan a câștigat cel de-al doilea mandat din primul tur, acumulând peste 75 la sută din sufragii. Echipa PLDM a obținut 7 mandate în Consiliul Local Colonița, 5 mandate revenind PL, iar unul independentului Ion Cheptene.
În toamna lui 2015, după arestarea lui Vlad Filat, primărița a părăsit formațiunea. În aprilie 2018, Angela Zaporojan a intrat în posesia carnetului de membru al PDM.
Angela Zaporojan devine membru al PDM
Mai multe voci din ambele tabere susțin că primărița ar fi aderat la partidul aflat la guvernare pentru a-și rezolva problemele.
Între timp consilierele Tatiana Foiu și Zinaida Gurgulea, care făceau parte din echipa Angelei Zaporojan, trec în echipa lui Ghimp, iar independentul Cheptene devine susținător al primăriței.
Din cauza disensiunilor, zeci de proiecte rămân blocate, reprezentanții ambelor tabere se acuză reciproc de fraudă, fiind scoase scheletele din dulap – licitații dubioase, acaparări de terenuri și averi suspecte.
„Nu le-am permis fraților Ghimp să fure în continuare și să amăgească oamenii. Fiecare al doilea om din sat a fost înșelat de ei. Viorel Ghimp are interese, asistă la fiecare ședință a Consiliului și face trafic de influență. Oamenii sunt amenințați dacă se expun împotriva lor. M-au amenințat și pe mine, mi-au amenințat copiii. Prin șantaj au încercat să atragă de partea lor mai mulți consilieri. Au cedat doar Tatiana Foiu și Zinaida Gurgulea, ultima fiind rudă cu ei”, susține Angela Zaporojan.
În timp ce consilierul independent, Ion Cheptene, o susține pe Zaporojan, unii membri PL o acuză că ar fi agresivă și ar încălca legea.
„Angela Zaporojan a făcut multe pentru sat. Nimeni nu a făcut atâtea câte a făcut ea”, afirmă consilierul independent, Ion Cheptene, cumnatul consilierei PL, Lidia Ghimpu.
„Nu putem tolera abuzurile și delapidările comise de Angela Zaporojan, care încalcă grosolan legislația. Sunt un tânăr care vrea să facă regulă în administrația publică locală. Pentru asta am fost chiar agresat fizic de adepții lui Zaporojan”, a declarat Dumitru Ghimp.
Dumitru Ghimp
„Angela Zaporojan este grosolană, m-a umilit și m-a numit cu cuvinte necenzurate. Din cauza ei am avut crize de nervi și am avut nevoie de îngrijiri medicale”, susține Tatiana Foiu.
Gardul bisericii și ștampila Primăriei
La 26 martie, 2018, Curtea de Apel Chișinău a condamnat-o penal pe Angela Zaporojan, aplicându-i o amendă de opt mii de lei pentru depășirea atribuțiilor de serviciu.
Primărița a fost găsită vinovată de faptul că în 2014 a alocat din bugetul local aproape 100 de mii de lei pentru construcția gardului bisericii din localitate, fără ca alocarea fondurilor să fie aprobată de consiliul local.
Gardul nou de la biserică
Pe același dosar au fost condamnate încă două persoane, găsite vinovate și de demolarea gardului, care era luat sub ocrotirea statului în calitate de monument istoric.
Primărița a pledat nevinovată, motivând că aceasta a fost voința enoriașilor din sat, iar banii erau prevăzuți în bugetul pentru anul 2014, care fusese votat de către consiliu în 2013.
Legislația nu permite aflarea persoanelor în funcție de demnitate publică, care ispășesc pedepse penale și Biroul de probațiune a înaintat un demers Consiliului din Colonița privind suspendarea din funcția de primar a Angelei Zaporojan.
De acest lucru au profitat și cei din „clanul Ghimpu”, care au solicitat suspendarea imediată a Angelei Zaporojan, iar în funcția de primar interimar să fie numită Lidia Ghimpu, consilieră PL.
La finele lunii mai, Angela Zaporojan a semnat o dispoziție prin care secretara Primăriei, Claudia Oleacu, o persoană care îi este loială, a fost numită primar interimar de Colonița.
După semnarea documentului, spiritele dintre cele două tabere s-au încins. Consilierii liberali o acuză pe Zaporojan că nu vrea să cedeze puterea și că a semnat dispoziții, inclusiv de alocare a mijloacelor financiare, fără a avea mandat.
Susținătorii Angelei Zaporojan spun însă că sentința a fost contestată la Curtea Supremă de Justiție și că aceasta urmează să-și execute atribuțiile până se va pronunța instanța ierarhic superioară.
„Dacă CSJ va menține sentința, atunci toate dispozițiile semnate de Zaporojan, după pronunțarea Curții de Apel, vor fi declarate nule. Dar banii au fost alocați. Cine îi va restitui?”, se întreabă Dumitru Ghimp.
Pe de altă parte, Zaporojan afirmă că „cei din „clanul Ghimpu” au nevoie de ștampila Primăriei pentru câteva zile, pentru ca să pună la punct toate schemele de acaparare a terenurilor și a altor bunuri ale satului”.
„MIS-ul” cu bucluc și iazul de 250 de mii de euro
Angela Zaporojan susține că neînțelegerile au începutul după ce a demis-o din funcția de inginer cadastral pe Zinaida Ghimp, mama lui Dumitru Ghimp. Potrivit edilului suspendat, aceasta ar fi implicată în delapidări de terenuri, făcându-i proprietari pe fii săi, Dumitru, Viorel și Ion Ghimp, precum și pe fiica sa Mariana, după căsătorie, Barburoș.
„Toată situația s-a creat din cauza că Angela Zaporojan nu a admis fraților Ghimp să privatizeze cele 5 hectare. Tot bâlciul din sat a pornit din cauza fraților Ghimp”, susține consiliera Eugenia Procop.
Zaporojan susține că familia respectivă ar fi implementat mai multe scheme de acaparare a terenurilor, pe care ulterior le-au vândut cu bani grei. Una din scheme a fost preluarea a peste 5 ha de teren.
În 2008, familia Ghimp a procurat cotele părți deținute de consăteni la fostul complex de la laboratoare inginerești, denumit de săteni „MIS”, o abreviere din rusă.
După ce a intrat în proprietatea imobilelor, tânărul a solicitat alocarea terenului aferent de peste 5 ha. Zaporojan s-a opus și a comandat un studiu de fezabilitate la Institutul Municipal de Proiectări, în care se arată că poate fi alocat ca teren aferent doar 1,8 ha.
Deși complexul este scris pe Mariana Barburoș, „afacerea” ar fi condusă din umbră de fratele ei, Viorel Ghimp, lider al Partidului European.
Angela Zaporojan spune că familia Ghimp i-a intentat trei dosare contravenționale la acest subiect și unul civil, solicitând încasarea la 100 de mii de lei ca prejudiciu moral.
A fost pornit și un dosar civil împotriva consilierilor Scurtu Viorica, Coban Vitalie, Gurulea Zinaida, Foiu Tatiana, Procop Eugenia, Cheptene Ion, Tofan Mariana și Foiu Constantin, care anterior au luptat pentru a păstra patrimoniul satului, iar ca recompensă morală în acest dosar Ghimp a cerut câte 20 de mii de lei de la fiecare consilier.
O altă schemă de acaparare a terenurilor de către familia Ghimp ar fi schimbarea destinației terenurilor. Cotele de teren agricol sunt procurate la prețuri derizorii de către familia Ghimp, apoi destinația terenurilor este schimbată, fiind trecute în intravilan cu destinație de construcții. Unele terenuri au ajuns în proprietatea unor firme off-shore.
Zaporojan mai susține că prin aceeași schemă Dumitru Ghimp ar fi încercat să acapareze și iazul cu suprafața de 8 hectare, situat într-un loc pitoresc.
Primarul suspendat susține că a descoperit pe un portal de anunțuri imobiliare că iazul se vinde cu 250 de mii de euro, iar in anunț era indicat telefonul lui Dumitru Ghimp.
Dumitru Ghimp respinge acuzațiile și susține că nu a greșit cu nimic cumpărând proprietățile, celor care au dorit să le vândă. Cât privește iazul, ar fi vorba de un anunț fals, postat de Zaporojan, ca să-l discrediteze.
Grădinița lui Viorel Ghimp și reparația de 19 milioane de lei
Unul din imobilele acaparate de Viorel Ghimp a fost și grădinița de pe strada Hașdeu din Colonița, cu suprafața de 1113 metri pătrați, amplasată pe un teren de aproape jumătate de hectar.
În 2009, Cancelaria de Stat a contestat în instanță decizia Consiliului Sătesc Colonița, iar la 21 septembrie, 2012, Curtea Supremă de Justiție a decis definitiv ca edificiul să fie restituit comunității.
Pentru reparația grădiniței sunt atrase fonduri din diferite proiecte. În 2017, instituția a fost reparată cu suportul financiar al Fondului de Investiții Sociale din Moldova, o instituție creată cu suportul Băncii Mondiale și al țărilor donatoare.
Reparația capitală, mobilierul și amenajarea instituției preșcolare au costat aproape 19 milioane de lei.
Grădinița renovată
Consilierii liberali din Colonița spun că grădiniță a fost reparată cu multe abateri, cheltuielile au fost exagerate, licitația prin care a fost aleasă firma de construcție a fost dubioasă, angajații firmei au efectuat lucrări de construcție și la casa Angelei Zaporojan, iar primărița a furat colanele vechi cu care era acoperită grădinița, înlocuindu-le cu țiglă de joasă calitate.
Acuzațiile au fost infirmate de către Zaporojan, dar și de către finanțatori, care au urmărit utilizarea fondurilor. Același lucru a fost constatat și de cătreInspecția Financiară.
Revizia financiară, insistența liberalilor și influența lui Mihai Ghimpu
La 15 martie, 2017, deputatul Mihai Ghimpu a depus un demers către Inspecția Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor, cu solicitarea efectuării unui control la Primăria din satul său de baștină pentru perioada 1 ianuarie, 2009 – 28 februarie, 2017. În urma controlului, au fost depistate mai multe abateri privind gestionarea banilor publici, iar la 20 aprilie, 2017, a fost emisă o
prescripție în care se solicită CSC să înlăture neajunsurile depistate.
În document este indicat că materialele sunt remise Procuraturii municipiului Chișinău pentru examinare „prin prisma legislației penale și procesual-civile”.
Între timp, Dumitru Ghimp, dar și adepții săi din fracțiunea PL, au insistat asupra pornirii urmăririi penale în privința factorilor de decizie de la Primăria Colonița, în special împotriva primăriței Angela Zaporojan.
Acțiunile procurorilor par a fi supravegheate de către Mihai Ghimpu, iar oamenii legii îl informează despre acțiunile întreprinse.
„Dacă Dumitru și Viorel nu erau protejați de unchiul lor Mihai Ghimpu, nu avea să se ajungă la această situație”, se arată indignată Zaporojan.
Pe de altă parte, Dumitru Ghimp susține că nu are nicio implicare.
Procurorul Anastasia Juravliova a emis o ordonanță de neîncepere a dosarului penal, care a fost contestată, iar în final instanța de judecată a dispus reluarea urmăririi penale pentru înlăturarea neajunsurilor admise de anchetă.
Scandalul celor 13 hectare de teren agricol
O altă acuzație adusă edilului de către consilierii liberali din Colonița este intenția de a schimba destinația a 13 hectare de teren agricol. „Sunt interese ascunse. Terenurile au fost acaparate de către funcționari din echipa Angelei Zaporojan și le-au înregistrat pe persoane interpuse. Dacă vor schimba destinația, aceste terenuri vor fi vândute străinilor. S-a făcut expertiza solului și s-a constatat un nivel înalt al bonității. Iar Codul Funciar nu permite schimbarea destinației terenurilor agricole cu gradul de bonitate mai înalt de 60”, a argumentat consilierul PL, Vera Caraman.
„Nu am putut să votez așa ceva. Din această cauză am fost numită trădătoare și că m-am vândut. Nu am fost cumpărată de nimeni. Tot scandalul de la Primărie e din cauza Angelei Zaporojan”, ne-a declarat Zinaida Gurgulea, care a trecut din tabăra lui Zaporojan în cea a lui Ghimpu.
Angela Zaporojan are scuzele ei și în acest caz: „Am vrut să aduc bani în bugetul satului, ca să facem în continuare lucruri frumoase. „Clanul Ghimpu” ne blochează orice inițiativă”, susține edilul suspendat.
Averi și proprietăți de invidiat
Ambele tabere se acuză reciproc că și-au făcut averi, delapidând bunurile satului.
Consilierii liberali ne-au arătat casa în care locuiește Angela Zaporojan, una aflată în proces de construcție și una procurată recent pentru fiica mai mare. „A fost funcționar public, anul trecut a divorțat cu soțul, trăiește doar din salariu. Terenul pe care își construiește casa a fost cumpărat de la secretara Primăriei, Claudia Oleacu, cea pe care a desemnat-o primar interimar. Pe ce bani și-a făcut aceste proprietăți?”, se întreabă consiliera Vera Caraman.
Casa în construcție a Angelei Zaporojan
Casa în care locuiește Angela Zaporojan
Consilierii liberali din Colonița afirmă că toți adepții Angelei Zaporojan ar fi fost răsplătiți generos de către aceasta. Astfel, consilierul Ion Cheptene a reușit să obțină trei loturi alăturate, unde fiii săi și-au construit case.
Consiliera Eugenia Procop ar fi favorizată de Primărie în afacerile pe care le desfășoară pe teritoriul satului.
Afacerile Eugeniei Procop din centrul satului
În replică, Angela Zaporojan spune că poate să-și argumenteze veniturile: „Am muncit mult, am vândut lactate, am crescut căpșuni și le-am vândut la piață. Soțul muncește de 20 de ani la Moscova!”.
Adepții Angelei Zaporojan ne-au arătat imobilele familiei Ghimp: casa părinților, casa surorii, o casă în construcție, scoasă de vânzare. „Frații Ghimp nu lucrează nicăieri, dar au proprietăți de milioane. Uitați-vă în declarația de avere a lui Dumitru. Scrie că e șomer și unicul venit este de 2400 de lei, îndemnizația anuală de consilier local, dar câte proprietăți are?”, a declarat Zaporojan.
Casa Marianei Barburoș
Casa Zinaidei Ghimp
La rândul său, Dumitru Ghimp se disculpă: „Buneii mei, părinții mei sunt născuți în acest sat. Au muncit o viață, au agonisit și au lăsat moșteniri. Este ceva ilegal?”.
Ce spun locuitorii din Colonița
Locuitorii satului Colonița au păreri împărțite despre războiul de la Primărie, iar discuțiile aprinse, chiar și la mesele de sărbătoare, denotă că oamenilor nu le este indiferent de cele ce se întâmplă, că vor administrație integră și funcțională.
Între timp, portalurile imobiliare abundă de anunțuri privind vinderea terenurilor pentru construcții în Colonița, la prețul de 2 mii de euro pentru un ar.
Sursa: Crimemoldova.com