În ziua de Crăciun, toate ulițele satului răsună de strigătul copiilor, de colinde suave și de clinchet de clopoței. Cu traista după gât, cu bățul în mana și căciula pe urechi, colindătorii merg din casă-n casă și strigă la ferestrele luminate pentru a vesti Nașterea Domnului. Colinda a fost simbolul Crăciunului din toate timpurile.În zilele noastre auzim, tot mai des, oamenii mai în vârstă pomenind despre vremurile de demult, când toți ca unul: flăcăi și fete, copii și maturi cutreierau satul în lung și-n lat cântând frumoase colinde de Crăciun astfel încât nu rămânea nici o casă „necolindată”.
Pe an ce trece numărul celor ce pornesc să vestească prin colindele lor nașterea Domnului nostru Iisus Hristos este tot mai mic și mai mic și asta nu pentru că sunt puțini tineri în sat, ci pentru că puțin câte puțin colinda își pierde importanța în preocupările tinerilor, se inventează mii de scuze care par a fi mai importante decât colindatul.
Dar colinda e spiritul Crăciunului! Și dacă și colinda dispare din tradițiile noastre, cum vor simți copii copiilor noștri această sărbătoare magica?
Din fericire mai sunt persoane care își dedica viața menținerii și transmiterii tradițiilor neamului nostru. Una din aceste persoane este profesorul de muzică din școala medie Nr. 94 „Gheorghe Ghimpu” – dnul Mihai Burciu. Prin crearea ansamblului etnofolcloric„Lăstărașii” în 1993, dlui a reușit să semene în sufletele elevilor acea dragoste pentru folclor și tradiție pe care el însuși o posedă. Anume „Lăstărașii” sunt cei care reînfloresc datinile neamului nostru. Generații întregi au sorbit cu drag din colindele de Crăciun, colindele pascale și alte cântece fie de dor și jale, fie de bucurie și veselie.
Despre talentul deosebit și dragostea depusă în fiece vers, în fiecare acord vorbesc numeroasele diplome ce ornamentează pereții sălii de repetiție a colectivului. Fiecare din diplome conține aprecierea ei, ca: Premiul Mare, locul I; locul II; locul III. Toate sunt merite obținute la festivalele „Să trăiți, să înfloriți”- festival de Crăciun; „La vatra horelor” și „La fântâna dorului”- festivale de cântece folclorice, „Pentru tine, Doamne”- festival de Paști ș.a.
Ansamblu a fost creat în octombrie,1993 la inițiativa dlui. Burciu.
Primii elevi care au intrat în componența colectivului au fost nevoiți să îmbrace haine naționale improvizate (de exemplu, pe post de catrințe erau utilizate bucăți de țol) având în vedere cât de costisitoare sunt formele naționale. De exemplu în anul 2000 – o ie costa 450-500 lei, o catrință echivala cu aproximativ 350 lei, un brâu – 100 lei, o pereche de opinci – 100 lei. Un costum național complet costă astăzi și mai scump, ținând cont de prețurile ce s-au modificat mult din 2000 încoace. Fiecare componenta o costumului este lucrată manual la războaiele de țesut, folosite și în trecut.
„Lăstărașii” au primit abia în anul 2000, de la Primărie o suma de bani care a permis procurarea de la meșterul popular Ion Bălteanu, a unui set de catrințe și brâie. Astăzi aceste unități naționale sunt deja uzate și necesita să fie reînnoite, la fel ca și instrumentele muzicale utilizate (cobză, fluiere, contrabas, vioară, tobă etc.).
Ansamblul etnofolcloric a numărat până acum cam 10 generații de elevi, fiecare din ei menținând în suflete acea dragoste pentru folclor pe care au căpătat-o de la „Lăstărașii”. În prezent în cadru colectivului sunt 28 de copii din care fac parte urători, fluieriști și ansamblu vocal care număra 18 elevi,dintre care 4 sunt băieți. Cei mai mici membri al colectivului sunt: eleva clasei I, Valeria Ababii, Vlad Oleacu – clasa II, Vlada Sârbu – clasa III; cea mai mare fiind eleva clasei a XI, Veronica Burciu.
Anul acesta ca și anul trecut „Lăstărașii” au dat dovadă de deosebit talent la festivalul de Crăciun, care este cel mai preferat de elevi,ocupând locul I. Au evoluat în acest an la Primăria capitalei, la teatru „Ginta Latină”, la multe școli din capitală ș.a.
La 1 ianuarie 2008 au colindat întreaga Moldova în Piața Marii Adunări Naționale unde vor evolua și pe 7 ianuarie.
Succesele remarcabile îi avântă pe „Lăstărași” spre noi orizonturi unul din ele fiind cel românesc: pentru luna martie 2008 colectivul planifica un turneu în România, în colaborare cu „Centru de Creație”, acesta va fi posibil desigur dacă se vor găsi sursele financiare necesare, costume naționale corespunzătoare și respectiv transport. Plecarea în România ar permite lărgirea repertoriului și realizarea unui schimb de experiențe deosebite.
Oare nu merită mai multă susținere acești îndrăgostiți de muzică și tradiții, acești străjeri ai culturii, cei care ne fac cunoscut numele satului și care nu lasă să fie date uitării datinile lăsate din moși-strămoși?
Autori: Natalia Orlovschi & Ludmila Sarghi
Din „ECOU” nr.10 decembrie 2007