O lege foarte importanta pentru APL a fost dezbatuta in forul legislativ. Parlamentul a aprobat in urma cu cateva zile, în prima lectură, proiectul privind modificarea și completarea Legii privind finanțele publice locale, în scopul consolidării autonomie financiare a administrației publice locale.
Din punctul de vedere al descentralizării financiare actuale, sunt relevante problemele referitoare la sistemul de finanțare al APL și nivelul de autonomie financiară, printre acestea fiind:
- autonomie fiscală limitată în ceea ce privește impozitele și taxele locale, potențial fiscal insuficient, lipsa stimulentelor de extindere a bazei fiscale;
- dependența bugetară a fiecărui nivel al administrației publice față de cel imediat superior;
- ineficiența sistemului existent de transferuri are ca efect descurajarea efortului fiscal propriu al autorităților locale;
- volatilitatea sistemului de finanțe publice locale de la un an la altul.
În acest context, principalele modificări și completări care se propun la legislație, se rezumă la:
- calculul transferurilor cu destinație generală, pentru echilibrare bugetară pentru administrația publică locală va fi bazat pe venituri (și nu pe baza costurilor medii normative de cheltuieli pe cap de locuitor, ținînd cont de structura demografică a populației, estimate la nivel central), ceea ce nu stimulează dezvoltarea bazei fiscale și colectarea veniturilor la nivel local;
- defalcările din veniturile generale de stat se vor referi la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Cotele specifice de defalcare vor fi pe tipuri de administrații locale, prevăzute în legislație;
– municipiile Chișinău și Bălți (cu excepția unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi din componența municipiilor) – 45%;
– consiliile raionale și UTA Găgăuzia – 25%;
– orașele reședință de raion, inclusiv cele din UTA Găgăuzia, – 20%;
– celelalte UAT de nivel întîi, inclusiv cele din UTA Găgăuzia, – 75%.
- transferurile cu destinație generală vor fi alocate direct, pe bază de formulă, distinctă pentru UAT de nivelul întîi și pentru cele de nivelul al doilea, astfel între bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi și cele de nivelul al doilea nu vor exista raporturi financiare de subordonare.
Transferurile respective vor fi efectuate din Fondul de susținere financiară, constituit din veniturile din impozitul pe venitul persoanelor fizice nealocat sub formă de defalcări (exemplu: mun. Chișinău 45%-alocat, 55% – nealocat).
Setul de indicatori utilizați pentru calculul transferurilor sunt: capacitatea fiscală pe locuitor, numărul populației și suprafața UAT, aproximează bine atît capacitatea financiară locală, cît și nevoile de servicii publice locale (ponderile indicatorilor pentru nivelul I: CF – 80%, P – 10%, S – 10%; pentru nivelul II: P – 60%, S – 40%).
Calculul transferurilor din fondurile de echilibrare se va face pe baza datelor din ultimul an pentru care există execuție bugetară definitivă și a datelor statistice oficiale, ceea ce exclude influența și subiectivitatea factorului uman la efectuarea calculelor. Totodată, stabilirea priorităților în utilizarea resurselor financiare vor fi decizii exclusiv locale.
- sistemul de învățământ preșcolar, primar, secundar-general, special și complementar (extrașcolar), precum și competențele delegate autorităților administrației publice locale prin lege, vor fi finanțate prin transferuri cu destinație specială, potrivit legislației.
Sistemul propus de echilibrare și partajare a veniturilor generale de stat are scopul de a crea stimulente pentru consolidarea și dezvoltarea bazei de venituri a administrațiilor publice locale, prin următoarele mecanisme:
- În primul rând, cheltuielile administrațiilor locale, după aplicarea noului sistem, vor fi determinate de nivelul veniturilor obținute de fiecare UAT și nu de valoarea estimată la nivel central, ca în prezent. Astfel, fiecare UAT va fi direct interesată să colecteze cât mai multe venituri pentru a putea cheltui mai mult potrivit nevoilor lor specifice.
- În al doilea rând, la calcularea indicatorului capacitate fiscală pe locuitor se utilizează numai veniturile din cota partajată din impozitul pe venit persoane fizice (IVPF), făcând abstracție de veniturile proprii ale unei UAT astfel, colectarea mai bună a veniturilor proprii nu influențează sumele de echilibrare primite de autoritatea publică locală;
Mecanismul în cauză va conduce și la o mobilizare mai mare în vederea planificării veniturilor proprii.
E de menționat că, rapoartele de audit ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale și gestionării patrimoniului public, efectuate de către Curtea de Conturi, scot în evidență carențe în ceea ce privește estimarea incorectă și neconformă a bazei fiscale, deficiențe în prognoza părții de venituri ale bugetelor UAT. Spre exemplu, pe parcursul anilor 2010-2011 mun. Chișinău și-a subestimat veniturile proprii – cu peste 60,0 mil.lei; r. Ștefan Vodă cu 3,7 mil.lei; raionul Edineț – de la 6,0 la 10,5 mil.lei. Aceasta denotă tendința UAT de a-și subestima veniturile, în scopul de a beneficia de la bugetul de stat de un volum mai mare de transferuri pentru nivelare bugetară.
Impactul general scontat al modificărilor și completărilor propuse este:
- · consolidarea, lărgirea și creșterea semnificativă a autonomiei locale în fundamentarea și administrarea sistemului de venituri proprii;
- · stimularea colectării veniturilor proprii de către autoritățile publice locale;
- · transparență, predictibilitate și stabilitate;
- · indicatori de autonomie financiară – îmbunătățire semnificativă.
În final este necesar de menționat că modificările și completările care se conțin în prezentul proiect de lege consolidează mult conformitatea legislației naționale cu prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale, și corespund în totalitate recomandărilor Congresului Puterilor Locale și Regionale, având ca efect consolidarea generală a autonomiei locale în Republica Moldova.