Primarul care NU mai pășește pe pământ, … clanuri,… – o părere de nota zece

Un comentariu de nota zece a fost postat în seara zilei de 19 ianuarie 2018, ca reacție la postarea pe pagina web oficială a primăriei Colonița în care se aduc acuzații grave consilierilor fracțiunii Partidului Liberal precum că boicoteaza aprobarea bugetului.

Apreciem deschiderea autorului necunoscut al acestui comentariu precum și expunerea clară și detaliată a opiniei. Am postat mai jos comentariul întegral:

Buna.

Urmăresc cu atenție activitatea primăriei s. Colonița, de fapt a primăriei noastre, acolo unde ne adresăm cu toții ori de câte ori este nevoie…
Nu sunt băștinașă și nu cunosc prea bine grupurile de neamuri, gospodari sau negospodari, sau așa cum se mai vehiculează pe aici – ”CLANURI”.
Am prins și eu câteva cârmuiri, adică administrații, mai puțin pot să mă expun vis a vis de administrarea treburilor publice diriguite de doamna Iarmenco Maria. Mai apoi, la sugestia neamurilor, și eu personal am votat candidatura domnului Calancea Gheorghe. Ca om am doar cuvinte de laudă pentru această persoană, ca primar trebuie să recunosc că nu am simțit prea mult schimbarea în raport cu predecesorul primar – doamna Iarmenco.
În pofida stagnării lucrurilor în satul nostru (îmi permit să zic asta deoarece am câțiva ani buni trăiți aici) am salutat candidatura doamnei Zaporojan Angela, când a declarat că va candida la funcția de primar. Nu aveam multe cunoștințe despre ea, bazându-mă doar pe activitatea doamnei în funcție de directoare a liceului ”Gheorghe Ghimpu”. Prin prisma cunoștințelor foarte modeste la persoana doamnei Zaporojan și din câteva discuții pur organizatorice a liceului pe care îl conducea, mi-a creat o impresie foarte bună, care m-a făcut de această dată să fiu eu cea care îmi îndemn cunoștințele, neamurile și familia să îi acordăm sprijin și votul nostru în acea campanie foarte tumultoasă.
Îmi amintesc cu luciditate cum au pornit treburile în Colonița, exact ca în proverbul ”După oricare furtună vine soare”, simțeam în ritm cu anotimpurile cum se schimbă lucrurile spre bine.
Dar, după un timp, am avut ocazia, sau mai bine zis marea nefericire, să mi se intersecteze interesele cu doamna primar, adică cu primăria, și să constat că de fapt într-un timp atât de scurt această doamnă nu mai pășea pe pământ, doar aripile îi mai lipseau. Nici privirea nu mai e acea privire, nici elementarul ”salut” la ”bună ziua” nu mai e unul binevenit, ci unul așa din fugă spus cu tărie, arogant și cu multă nesatisfacție. Dar mă rog, asta ține de cultura generală a fiecăruia dintre noi…
Trecem la subiect!
Urmăresc cu interes ședințele Consiliului sătesc Colonița. Fiind specialist în domeniul administrării publice, constat cu tristețe că doamna primar Angela Zaporojan, după atâția ani de ”primăriță”, așa cum se exprimă dânsa, nu are nici cea mai vagă idee în domeniul administrării publice locale. Nu cunoaște competențele și atribuțiile primarului, nu cunoaște care sunt competențele și atribuțiile aparatului primăriei (și aici mă refer la funcțiile de demnitate publică din cadrul primăriei) nemaivorbind de respectarea drepturilor a consilierilor și a consiliului ca entitate administrativă deliberativă.
Doamna primar se implică abuziv și obraznic în procesul decizional în cadrul ședinței consiliului, developând deschis, public depășirea atribuțiilor de serviciu, abuz în serviciu.
Doamna primar sfidează consilierii, șefii de subdiviziuni (și aici mă refer inclusiv la secretarul primăriei).
Doamna secretar al Consiliului Local Colonița stă la ședințele consiliului, de parcă ar fi un elev la examen, fiind cronometrat la scris, iar atribuțiile secretarului în exces sunt reflectate de A. Zaporojan. Nu există o ședință a consiliului, din cele vizualizate de mine, să nu constat mari abateri de la legislație, nemaivorbind de limbajul bădărănesc a doamnei Angela Zaporojan. Adesea mă întreb, oare chiar asta este persoana pe care am cunoscut-o eu?
Dar la acest capitol mă opresc aici… Pe unii ne judecă Dumnezeu, iar pe cei care scapă, să-i judece istoria.
Nu pot să nu vă mărturisesc că auzit-am și eu foarte multe cu ”bune și mai puțin bune” de familia Ghimpu. Aflându-mă la o nuntă cu soțul meu, cineva X, inițiase o discuție pe marginea acestei familii, și aici domnilor s-au slobozit gurile, vorbe care și mai de care…,acuzații, bârfe, nesatisfacții, când colo, la un moment dat, așa cum se practică în tradițiile noastre, a început să cânte marșul, aruncându-mi ochii spre intrare, am observat o familie întrând în sala festivă cu un buchet de flori în mâină, așa cum prevede rânduiala, au mers, au felicitat tinerii și ca să vezi, s-au apropiat de gloata noastră. Toți cei din tabăra noastră i-au întâlnit cu pocloane, după ce ne-au salutat pe toți, unii dintre noi le-au mulțumit pentru un ajutor oarecare, vecinii mei le-au mulțumit că le-au aranjat copilul la facultate, altcineva aducându-le vorbe de laudă își aminteau trecutul din studenție…, după cam un sfert de oră am fost invitați la masă, aici ne-am separat, fiecare cu locurile lui, cu neamurile lui, cu invitații lui. Stând la masă alături de soțul meu, l-am întrebat: ”Cine e familia asta atât de curtată și respectată în satul nostru?”, și marea mi-a fost mirarea să aflu că anume ei erau cei bârfiți și vorbiți nu tocmai de bine până la apariția lor.
Nu-mi rămâne decât să constat că suntem moldoveni și că ÎN POMUL FĂRĂ ROADE NU SE ARUNCĂ CU PIETRE…
Vă doresc tuturor LA MULȚI ANI, în satisfacție, liniște, pace și înțelegere în familiile voastre!

Distribuie

Share to Facebook
Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
Share to Yandex

Scrie-ți părerea

comentarii

Registrul Actelor Locale ale primăriei s. Colonița